Descoperiți 25,059 de fotografii și imagini profesionale cu primate, oferite fără costuri de redevență suplimentare.

Sifaka alb (Propithecus candidus) este un lémur mare, caracterizat prin blana lungă și mătăsoasă, de culoare albă. Are o arie de distribuție foarte restrânsă în nord-estul Madagascarului, unde este cunoscut local sub numele de simpona. Este unul dintre cele mai rare mamifere de pe Pământ și este inclus în lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) ca fiind una dintre cele 25 de primate cele mai amenințate cu dispariția din lume. Sifaka alb este una dintre cele nouă specii de sifaka (genul Propithecus) și una dintre cele patru foste subspecies ale sifaka diademat.
Sifaka alb (Propithecus candidus) este un lémur mare, caracterizat prin blana lungă și mătăsoasă, de culoare albă. Are o arie de distribuție foarte restrânsă în nord-estul Madagascarului, unde este cunoscut local sub numele de simpona. Este unul dintre cele mai rare mamifere de pe Pământ și este inclus în lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) ca fiind una dintre cele 25 de primate cele mai amenințate cu dispariția din lume. Sifaka alb este una dintre cele nouă specii de sifaka (genul Propithecus) și una dintre cele patru foste subspecies ale sifaka diademat.
O mamă orangutan tânără și foarte drăguțul ei pui mănâncă fructe și legume proaspete furnizate de Orangutan Foundation International în centrul de salvare și reabilitare a orangutanilor Sepilok, Sabah, pe insula tropicală Borneo, Malaezia. Scăderea numărului de orangutani în sălbăticie este alarmantă, factorul principal care provoacă o scădere masivă a populațiilor în sălbăticie fiind distrugerea și degradarea habitatului lor de pădure tropicală.
O mamă orangutan tânără și foarte drăguțul ei pui mănâncă fructe și legume proaspete furnizate de Orangutan Foundation International în centrul de salvare și reabilitare a orangutanilor Sepilok, Sabah, pe insula tropicală Borneo, Malaezia. Scăderea numărului de orangutani în sălbăticie este alarmantă, factorul principal care provoacă o scădere masivă a populațiilor în sălbăticie fiind distrugerea și degradarea habitatului lor de pădure tropicală.
Un portret foarte special și intim, realizat de la distanță, al unui îngrijitor care, după ce și-a golit coșul cu fructe și legume pentru hrănirea zilnică a orangutanilor nou reabilitați și salvați, stă lângă un orangutan și este clar că comunică în felul lor și legătura specială pe care o împărtășesc. L-am întâlnit pe acest muncitor când am petrecut 3 săptămâni în jungla din Sepilok, și a fost un om atât de amabil și blând care își iubea absolut munca și adora orangutanilor.
Un portret foarte special și intim, realizat de la distanță, al unui îngrijitor care, după ce și-a golit coșul cu fructe și legume pentru hrănirea zilnică a orangutanilor nou reabilitați și salvați, stă lângă un orangutan și este clar că comunică în felul lor și legătura specială pe care o împărtășesc. L-am întâlnit pe acest muncitor când am petrecut 3 săptămâni în jungla din Sepilok, și a fost un om atât de amabil și blând care își iubea absolut munca și adora orangutanilor.
Sifakii sunt un gen Propithecus de lemuri din familia Indriidae din cadrul ordinului Primates. Numele familiei lor este o onomatopee a apelului lor caracteristic de alarmă `shi-fak`. Ca toate lemurii, se găsesc doar pe insula Madagascar. Toate speciile de sifaki sunt amenințate, variind de la vulnerabile la pe cale de dispariție.
Sifakii sunt un gen Propithecus de lemuri din familia Indriidae din cadrul ordinului Primates. Numele familiei lor este o onomatopee a apelului lor caracteristic de alarmă `shi-fak`. Ca toate lemurii, se găsesc doar pe insula Madagascar. Toate speciile de sifaki sunt amenințate, variind de la vulnerabile la pe cale de dispariție.
Realizată în Sanctuarul de Orangutani Sepelok în zona de hrănire. Aceasta este o femelă de orangutan ținându-se de mână cu îngrijitoarea ei. Orangutanii sunt ținuți separați de vizitatori pentru a putea fi eliberați în sălbăticie. Această specie de orangutan este originară din insula Borneo. Orangutanul bornean (Pongo pygmaeus) este un orangutan pygmaeus din Borneo de nord-vest, care se găsește în Sarawak (Malaezia) și în Kalimantan de Vest de nord (Indonezia).
Realizată în Sanctuarul de Orangutani Sepelok în zona de hrănire. Aceasta este o femelă de orangutan ținându-se de mână cu îngrijitoarea ei. Orangutanii sunt ținuți separați de vizitatori pentru a putea fi eliberați în sălbăticie. Această specie de orangutan este originară din insula Borneo. Orangutanul bornean (Pongo pygmaeus) este un orangutan pygmaeus din Borneo de nord-vest, care se găsește în Sarawak (Malaezia) și în Kalimantan de Vest de nord (Indonezia).
Macacul cu nas lung (Nasalis larvatus) este cunoscut și sub numele de Monyet Belanda în malaieză, Bekantan în indoneziană sau pur și simplu ca macac cu nas lung. Este o maimuță arboricolă de culoare roșcat-maronie, endemică insulei Borneo din Asia de Sud-Est. Aparține genului monotypic Nasalis, deși langurul cu coadă de porc a fost tradițional inclus și în acest gen - o tratare încă preferată de unii.
Macacul cu nas lung (Nasalis larvatus) este cunoscut și sub numele de Monyet Belanda în malaieză, Bekantan în indoneziană sau pur și simplu ca macac cu nas lung. Este o maimuță arboricolă de culoare roșcat-maronie, endemică insulei Borneo din Asia de Sud-Est. Aparține genului monotypic Nasalis, deși langurul cu coadă de porc a fost tradițional inclus și în acest gen - o tratare încă preferată de unii.
Uterul, sau matricea, este un organ reproducător sexual feminin major, sensibil la hormoni, la majoritatea mamiferelor, inclusiv la oameni. O extremitate, cervixul, se deschide în vagin, în timp ce cealaltă este conectată la una sau ambele trompe uterine, trompele uterine, în funcție de specie. În uter se dezvoltă fătul în timpul gestației, de obicei completându-se la mamiferele placentare, cum ar fi oamenii, și parțial la marsupiale, cum ar fi cangurii.
Uterul, sau matricea, este un organ reproducător sexual feminin major, sensibil la hormoni, la majoritatea mamiferelor, inclusiv la oameni. O extremitate, cervixul, se deschide în vagin, în timp ce cealaltă este conectată la una sau ambele trompe uterine, trompele uterine, în funcție de specie. În uter se dezvoltă fătul în timpul gestației, de obicei completându-se la mamiferele placentare, cum ar fi oamenii, și parțial la marsupiale, cum ar fi cangurii.